La 13 aprilie, cetăţenilor de rând li se dădea vestea că România a plătit integral datoria externă. Se­mă­nă­turile de primăvară se încheiaseră în alte nouă judeţe.

Participanţii la Plenara Comitetului Central, aflată în a doua zi de lucrări, "analizau propu­nerea" CPEx ca CAP-urile să fie "iertate" de datorii. Cu trei zile mai de­vreme faţă de data oficială, Institutul pentru Relaţii Culturale cu Stră­i­nătatea organiza o "manifestare" în cinstea zilei naţionale a Danemarcei, care coincidea cu ziua de naştere a Reginei Margareta a II-a.

BISERICA FAMILIEI PREZIDENŢIALE

13. Posibilă zi cu ghinion. Bine că n-a mai picat şi marţi. În 1989, a treisprezecea zi a lui Prier s-a nime­rit să fie într-o joi. Teama de cifra 13 sau de cele trei ceasuri rele asociate zilelor de marţi, ce puteau fi altceva decât superstiţii ori scorneli "bă­beşti"? Regimurile comuniste, de­clarate atee, dezaprobau deopotrivă superstiţiile şi religia, catalogându-le drept "practici obscurantiste", specifice omului "primitiv".

Doar Marx numise religia "opiu al popoarelor"... În declaraţii oficiale, că-n practică, însăşi Elena Ceauşescu împărţea pomană în satul natal Petreşti, din Dâm­bo­viţa, "de sufletul" tatălui ei tre­cut la cele veşnice. Iar des­pre "mam-mare", cum era alin­tată în familie Alexan­drina Petrescu, mama Elenei, şi cealaltă Alexandrina, ma­ma lui Nicolae, se spune că mer­geau câte două duminica şi în zilele de sărbătoare la Biserica Naşterea Maicii Dom­nului, din Calea Do­ro­banţilor, peste drum de Liceul I.L. Caragiale.

VESTE PENTRU POPOR

Ziua de 13 aprilie n-a adus vreun ghinion deosebit. Ba dimpotrivă, aparent a sosit cu o veste bună. Cine-a răs­foit presa la primele ore ale di­mineţii - care din obli­gaţie, care din obişnuinţă, probabil că de plăcere era mai greu - a aflat că România plătise datoria externă, integral şi î