A terminat dreptul, dar este cunoscut ca interpret de muzică populară. Este solist la mai multe ansambluri şi cântă muzică de petrecere inspirată din viaţa simplă a oamenilor Provine dintr-o familie din Munţii Apuseni, care, în jurul anului 1945, a fost mutată în Sângeorzul Nou din Bistriţa Năsăud, ce pe atunci se numea Sângeorzul Săsesc. Când Petre Petruse avea doar vreun an, doi, a venit în Transilvania alături de alte sute de familii de moţi, aduşi aici pentru a recoloniza satele părăsite de saşi. A avut o copilărie lipsită de griji, alături de copii de români, saşi, ţigani, fără a cunoaşte duşmănia sau „ura de rasă”. „Hodaia (n.a «păşunea») era raiul copilăriei noastre”, povesteşte Petruse. Tatăl şi cei doi fraţi ai săi erau ceteraşi ai satului, cântau la ospeţe şi la sărbători. Cu repertoriul lor, au adus muzica din Apuseni, dar în timp au învăţat şi cântecele locului. Petruse a crescut odată cu ele. „Şansa mea a fost că locuiam exact peste drum de căminul cultural, stăteam în târnaţul casei, vedeam tot şi auzeam tot”. Pe atunci nici nu îi trecea prin cap că el  să urmeze o carieră în domeniul artistic, pentru că pe atunci, singurele interese ale unor oameni de la sat erau pământul şi munca.

Preferă cântecele „aşezate”

Domeniul său de interes s-a schimbat curând, după ce a urmat studiile la Bistriţa şi în Cluj-Napoca. A urmat o carieră ca jurist, iar în paralel, una muzicală. A activat ca solist la orchestra Casei de Cultură din Bistriţa, condusă de Mihai Varga, alături de care a cunoscut scena şi microfonul. Mai târziu, a fost selectat ca solist la Orchestra Profesonistă „Bistriţa” cu care cutreierat toată ţara. Este, de asemenea, membru al Ansamblului Profesionist „Rapsodia Călimanilor”, Topliţa. Împreună cu ansamblurile „Balada” şi „Cununa de pe Someş” din Bistriţa, a fost prin toată lumea, de la Marea Nordului până în Cipru, Ior