Proiectul viitorului Cod penal a fost aspru criticat atât de reprezentanţi ai procurorilor şi judecătorilor, cât şi de cei ai societăţii civile, la seminarul organizat de Freedom House România, în cadrul proiectului „Iniţiativa pentru o Justiţie Curată“.

Reprezentanţi din mass-media locale s-au reunit, la sfârşitul săptămânii trecute, la Pârâul Rece, judeţul Braşov, la un seminar organizat de Freedom House România, în cadrul proiectului „Iniţiativa pentru o Justiţie Curată“, şi finanţat de CEE Trust. Oficiile de gazdă le-a făcut Cristina Guseth, directoarea Freedom House România. La acest seminar, la care a luat parte şi un reprezentant al Gazetei de Sud, s-au aflat printre invitaţi Daniel Morar, procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Horaţiu Baias, procuror DNA, Livia Săplăcan, purtătoare de cuvânt a DNA, judecătorul Cristian Danileţ, vicepreşedintele SoJust, Laura Ştefan, coordonator anticorupţie în cadrul Societăţii Academice Române (SAR), dar şi cunoscutul jurnalist de investigaţii transfrontaliere Paul Radu.

Prescripţia scapă corupţia

Una dintre cele mai dezbătute teme abordate în cadrul acestui seminar a fost proiectul noului Cod penal, pe care guvernul vrea să-l adopte în mare grabă, cel târziu până pe 15 mai, împreună cu celelalte trei coduri - de procedură penală, civil şi de procedură civilă.

Potrivit participanţilor la seminar, legiuitorul lasă impresia că vrea să sprijine corupţia, micşorând pedepsele pentru dare şi luare de mită, respectiv trafic de influenţă. Imediata consecinţă a micşorării pedepselor ar fi scăderea termenelor de prescripţie. În cazul pedepselor de până la cinci ani de închisoare, cum vor fi cele pentru fapte de corupţie în noul Cod penal, termenul de prescripţie este de maximum şapte ani şi jumătate de la data comiterii faptei.

Procurorii DNA apreciază că termenul este foart