Mulţi părinţi povestesc că îşi descoperă abilităţi de care nu se credeau în stare şi văd cu alţi ochi lumea din jur. Sursa: Hepta

„După ce am devenit tată, pot spune cu mâna pe inimă că nu mai văd lumea la fel. Orice copil neajutorat pe care-l văd pe stradă sau la televizor mă atinge altfel faţă de acum doi ani, când nu eram părinte. Ca tată, mi-am descoperit abilităţi de care nu mă credeam în stare: am învăţat rapid cum se schimbă scutecele, cum trebuie ţinut copilul sau cum să-i prepar un piure, laptele praf sau cum să-l hrănesc cu linguriţa, dar şi cum să-mi liniştesc băieţelul atunci când plânge”, povesteşte Laurenţiu, tatăl unui băieţel de 2 anişori.

Transformările şi trăirile prin care trec proaspeţii părinţi sunt puse de psihologi şi în legătură cu modul în care aceştia se raportează la copilăria lor. Dacă au rămas cu multe conflicte nerezolvate, pot avea sentimente contrare.

„Faci totul cu gândul la el”

Atât mama, cât şi tatăl, pot trece odată cu venirea pe lume a primului copil prin nelinişti, angoase şi tranformări ale relaţiei cu sine şi ale relaţiei cu cei din jur.

„Tot ce credeai că vrei înainte de el nu mai are relevanţă dacă nu are legatură cu copilul. Bineînţeles că îţi vei dori din când în când să ieşi în oraş, să bei o cafea altundeva decât acasă, să te plimbi liniştită, dar toate astea le vei face cu gândul la copil, întrebându-te ce face, dacă îi este bine, dacă persoana cu care l-ai lăsat are grijă de el. Este mic si neajutorat, depinde în totalitate de tine. Are nevoie de toată iubirea, cunoştintele tale, de toată puterea ta şi răbdarea ta. Nu îţi dai seama cum trec zilele pentru că el ţi le umple”, spune Andreea, 35 de ani, mama unui băieţel de şase luni.

Imediat după naştere, principala problemă poate fi vulnerabilitatea crescută a tinerei mămici, care poate trece p