"Parintele Arsenie e un fenomen unic in istoria monahismului romanesc", spunea Pr. Staniloaie. Cu toate acestea, la 20 de ani de la plecarea sa la Domnul, nu se aude ca s-ar face eforturi pentru canonizare. Este adevarat, canonizarea se petrece indeobste dupa mai multi ani. Se aude in schimb ca au existat, poate mai exista si azi, ierarhi care au retineri fata de sfintenia Pr. Arsenie Boca. Iar lucrurile stranii nu se opresc aici. In "Patericul romanesc" (vezi editia a IV-a, Ed. Episcopiei Romanului, 2001), carte excelenta de altfel, alcatuita de arhimandritul Ioanichie Balan – un fel de compendiu al tuturor marilor parinti crestini ortodocsi romani, incepand din sec. III-IV pana la finele sec. XX -, uriasul duhovnic care a fost Pr. Arsenie Boca nu are dedicata nici macar o prezentare...
Gurile rele spun ca datorita puterilor deosebite pe care le avea a fost pur si simplu neinteles de unii confrati ori, si mai grav, neacceptat. Este adevarat, ceea ce conteaza pana la urma sunt faptele.
Pr. Arsenie Boca avea darul vederii duhovnicesti in sensul ca stia totul despre trecutul, prezentul si viitorul omului din fata sa. si ii arata acestuia ce are de facut spre indreptare. Nenumarate relatari spun ca avea si darul vindecarii. Inchis la Canal, caci Parintele a constituit o vesnica problema pentru puterea comunista, a aflat prin puterea duhului de moartea mamei sale. Exista relatari ca ar fi reusit sa dispara subit pentru cateva ore si sa participe, efectiv, la inmormantare. In timp ce gardienii il cautau disperati, caci disparuse dintr-o celula ferm inchisa, a fost gasit undeva la marginea penitenciarului. Este limpede ca n-ar fi putut face drumul dus-intors Dobrogea-Ardeal in cele cateva ceasuri cat disparuse decat cu vreun elicopter. Nu se stie daca a fost teleportare sau un fenomen de ubicuitate. Pentru unii dintre noi este de neacceptat, pen