După „Legături bolnăvicioase”, scriitoarea Cecilia Ştefănescu revine cu un al doilea roman, „Intrarea soarelui”, despre cele dintâi experienţe erotice a doi copii.
Scriitoarea Cecilia Ştefănescu (33 de ani) şi-a lansat marţi, la Librăria Humanitas din Sibiu, volumul „Intrarea Soarelui”, publicat la Editura Polirom. O carte ai cărei eroi sunt doi copii care experimentează primele trăiri erotice şi despre care autoarea spune că este „un roman de dragoste, în care am topit puţina dragoste din literatura română”. Cecilia Ştefănescu, care a debutat în 2002 cu „Legături bolnăvicioase”, ecranizat în regia lui Tudor Giurgiu, vorbeşte într-un interviu acordat EVZ despre efectele nocive ale modei autoficţiunii: literatura bazată pe elemente biografice l-a făcut pe cititor să confunde autorul cu un personaj de tabloid. Scriitoarea mărturiseşte că, deşi adaptarea primei cărţi pentru marele ecran i-a adus notorietatea, nu ar repeta prea curând experienţa, cu cea de-a doua.
Spuneţi despre „Intrarea Soarelui” că este un roman în care aţi „topit puţina dragoste din literatura română”. E chiar aşa de subţire iubirea din literatura noastră?
Dacă ar fi să facem o listă cu poveştile frumoase de dragoste de la noi, lista ar ieşi destul de subţire. Asta probabil, m-am gândit eu, fiindcă dragostea pare o temă frivolă, nu e ceva foarte misterios, să spunem.
Vă referiţi la literatura contemporană sau dintr-o perioadă mai lungă?
Atât de lungă cât ne permite literatura română. Şi în ultima vreme. Eu mi-am făcut studenţia în anii 90, când teoriile postmoderne erau foarte la modă. Astăzi cred că ele sunt rediscutate şi reanalizate, însă teoriile conform cărora povestea a murit, istoria, naraţiunea - toate astea au condus la o literatură minimalistă, cum a fost numită, mai corect sau mai puţin corect, în care de fapt erau tratate teme mici, era pra