În primul trimestru din 2009 au fost disponibilizaţi din mediul privat peste 200.000 de angajaţi, cam câte locuri de muncă se creaseră oficial din 2000 şi până în septembrie 2008. Iar dacă în comunicatele de presă ale marilor companii nu regăsim nici un sfert din acest total înseamnă că cei mai mulţi oameni care-şi pierd locul de muncă provin din întreprinderile mici şi mijlocii.
Da, dar ştiţi ce le sugerează ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, IMM-urilor care încă n-au tras obloanele şi n-au pus salariaţi pe liber: "Dacă nu poţi plăti nici măcar 500 de euro la stat, anual, închide!". Cu alte cuvinte, cei care au supravieţuit crizei urmează să fie "eutanasiaţi" de stat cu impozitul minim pe cifra de afaceri.
Şi în timpul în care societăţile private vor fi constrânse să dea afară un număr şi mai mare de angajaţi, statul joacă după alte reguli în întreprinderile sale. Întrebat dacă noul impozit "forfetar" se va aplica şi companiilor statului, Pogea a răspuns: "Firmelor de stat, nu. Dimpotrivă, încurajăm statul!". Iar premierul Emil Boc chiar încearcă să acumuleze capital politic prin evitarea concedierii bugetarilor: "Puteam avea soluţia să dăm afară 5% din personal, care ar însemna un procent foarte important de oameni care şi-ar fi pierdut slujbele, dar am ales soluţia să menţinem locurile de muncă şi să realizăm creşteri salariale... ".
Din declaraţia lui Boc şi atitudinea lui Pogea se înţelege limpede că Guvernul nu intenţionează să reformeze cheltuielile publice pentru a ajunge şi deficitul statului sub 3% din PIB, aşa cum este estimat să scadă cel al sectorului privat. Executivul doar încearcă să majoreze veniturile bugetare pe seama unei "curbe de sacrificiu" impusă companiilor ce nu pot face presiuni politice sau sindicale.
Cu riscul ca, pe termen lung, o astfel de abordare să echivaleze cu sinuciderea eco
