În fiecare an electoral, aceşti „meteoriţi politici" n-au reuşit să impresioneze alegătorii, anonimatul fiind o caracteristică permanentă

O dată la patru ani, mai ales la alegerile locale, electoratul român are prilejul de a „descoperi" că scena politică autohtonă este mult mai aglomerată decât credea. Tot felul de partiduleţe apar în peisaj şi dispar la fel de rapid, fără a influenţa în vreun fel viaţa politică de pe plaiurile mioritice.

Competiţia electorală pentru obţinerea mandatelor de consilieri locali a adus în atenţia alegătorilor, la nivel naţional, nu mai puţin de 21 de partide politice, alianţe politice şi alianţe electorale cărora li s-au alăturat şi candidaţii independenţi. Analizând scena politică locală, am descoperit că, anul trecut, s-au înscris în alegerile locale pentru desemnarea consilierilor municipali în Constanţa candidaţi din partea a 19 formaţiuni. În desemnarea viitorilor consilieri judeţeni, electoratul de la malul mării a avut de „cercetat" listele aspiranţilor din 20 de formaţiuni. Numai că, din multitudinea de aşa-zise opţiuni, doar trei partide au reprezentanţi în Consiliul Local Municipal şi în Consiliul Judeţean Constanţa. Asta n-ar fi o problemă, dar este inexplicabilă pretenţia unor partide în condiţiile în care unele au apărut şi s-ar putea spune că au „dispărut" o dată cu scrutinul din 1 iunie 2008. Dacă de unele formaţiuni românii au mai auzit - Partidul România Mare, Forţa Democrată, Partidul Naţional Creştin Democrat, Partidul Conservator, Partidul Noua Generaţie Creştin Democrat (PNGCD), Partidul Ecologist Român şi altele, despre altele habar nu aveau că existau şi, culmea, au şi filiale în plan local. Noroc cu alegerile, că aşa s-a aflat de formaţiuni precum: Partidul Verde, Partidul Socialist Român, Partidul Naţional Democrat Creştin, Partidul Alianţa Socialistă, Forţa Civică, Partidul Renaşt