- Social - nr. 290 / 17 Aprilie, 2009 Putin timp ne mai desparte de marea sarbatoare a crestinilor, Sfintele Pasti, si fiecare ne dorim sa fim pregatiti asa cum se cuvine pentru Invierea Domnului nostru Iisus Hristos. Dupa traditia romaneasca, avem grija sa ne fie curate si ograda, si casa, si ogorul, dar si sufletul. Aceasta sarbatoare a primaverii este legata de fundamentalele mituri agrare, marcand si renasterea naturii, intrata intr-un nou ciclu al existentei. La Solovastru, oamenii au pastrat din vechime un ritual de conciliere cu Divinul, prin obiceiul "Coboratul jocului", organizat in fiecare an in a treia zi de Pasti. La origine, jocurile se leaga de sacru, ca orice alta activitate omeneasca, fiind un simbol al luptei, o forma a dialogului omului cu nevazutul. Aceasta actiune magica ce trezeste la viata, creand o punte intre fantezie si realitate, reprezinta o desfasurare temporara limitata, menita sa aduca ordine in lumea imperfecta si in viata haotica din jurul nostru. In 2006, in a treia zi de Pasti, am avut bucuria sa particip la acest minunat si singular obicei din tinuturile muresene _ "Coboratul jocului" _ ce m-a impresionat atat prin respectul pentru traditie al solovastrenilor si frumusetea deosebita a costumului popular, cat si prin participarea unui numar deosebit de mare de oameni. Pe langa cei implicati direct in desfasurarea obiceiului, alaturi, pe margine, stateau batranele satului, privind jocul si, poate, retraind episoade din tineretea lor. Obiceiul incepe in fiecare an cu ocazia sfintelor sarbatori ale Pastilor si se reia in fiecare duminica, pana in toamna. Obiceiul are loc in aer liber, in locul asa-numit "la barlog", la margine de sat, pe malul raului Gurghiu. Numele locului vine, spun oamenii, de la numele celui care locuia mai demult acolo. Chizesul (vataful) este cel care se ocupa de organizarea obiceiului, pregateste cu feci