"Mi-a luat foarte mult până să-mi dau seama că lucrurile bine făcute cer mult timp. Voiam să devin bogat cât mai repede posibil". Aşa încep confesiunile unui fost director al unei agenţii de brokeraj din New York, preluate de către o publicaţie străină. "Dovada că acest sistem funcţiona prost este tocmai faptul că încuraja acest tip de comportament, oferind foarte mulţi bani într-un timp foarte scurt. Fondul problemei este ca viaţa de pe Wall Street este goala. Astfel, cump

"Mi-a luat foarte mult până să-mi dau seama că lucrurile bine făcute cer mult timp. Voiam să devin bogat cât mai repede posibil". Aşa încep confesiunile unui fost director al unei agenţii de brokeraj din New York, preluate de către o publicaţie străină.

"Dovada că acest sistem funcţiona prost este tocmai faptul că încuraja acest tip de comportament, oferind foarte mulţi bani într-un timp foarte scurt. Fondul problemei este ca viaţa de pe Wall Street este goala. Astfel, cumpărai un Ferrari pentru a umple pentru ceva timp acest gol, apoi înca un Ferrari, apoi o casă mare, iar apoi încă una. Cheltuiai aproape tot ce câştigai şi nu aveai nicio satisfacţie reală", spune traderul.

Dom Perignon şi vacanţe în Maldive

Un altul, de asemenea trader, însă la Londra, vine cu alte mărturisiri din viaţa pe care o ducea înainte de a începe criza:

"În urmă cu trei ani, când am ajuns la Londra, piaţa era în plin boom, toată lumea câştiga mulţi bani, aveam deal-uri care ne aduceau foarte mulţi bani. Asta însemna de fiecare dată maşini sport, Dom Perignon, vacanţe în Maldive. Aveam un prieten care a pierdut într-o seară 40.000 de lire la black jack. În vara lui 2007 a început să meargă prost, iar din septembrie 2008 totul a devenit catastrofal. Apoi am început să fim criticaţi de toată lumea. Traderii însă nu sunt responsabilii crizei pentru că nu sunt ei cei care au luat deciziile. E