Despre plata datoriilor externe se vorbise în mai multe rânduri: în şedinţa CPEx, la Plenarele CC al PCR şi a FDUS. Luni, 17 aprilie, a venit rândul Marii Adunări Naţionale să discute subiectul. Scopul principal al întâlnirii solemne – interzicerea prin lege a împrumuturilor externe.
FESTIVITĂŢI LA MAN, "UNIC ORGAN LEGIUITOR"
La Palatul Marii Adunări Naţionale (MAN) (unde fusese Camera Deputaţilor şi înainte de 1948, actualul Palat Patriarhal din Dealul Patriarhiei - n.n.) începeau lucrările celei de-a noua sesiuni din cea de-a noua legistatură a MAN. În 1989, MAN avea şi rol de putere legislativă. Între 1866-1947 Parlamentul era alcătuit din Senat şi Camera Deputaţilor. După abolirea monarhiei şi proclamarea Republicii, la 30 decembrie 1947, noua putere a desfiinţat Senatul şi s-a decis pentru un legislativ unicameral. Prin Constituţia din februarie 1948 a fost înfiinţată o nouă instituţie, numită Marea Adunare Naţională. Prin legea fundamentală s-a stabilit ca MAN să aibă un dublu rol - "organ suprem al puterii de stat" şi "unicul organ legiuitor" din România.
MAN avea, aşadar, atât atribuţiile unui Parlament, cât şi pe cele de şef de stat. În calitate de putere legiuitoare, MAN adopta legi şi emitea hotărâri.
DE DOUĂ ORI NOUĂ
Primele alegeri pentru deputaţi în Marea Adunare Naţională au fost organizate în martie 1948, iar MAN s-a întrunit pentru prima dată o lună mai târziu. Mandatul deputaţilor era de patru ani. Cea de-a noua legislatură a MAN începuse în 1985. O legislatură dura patru ani, şi în fiecare an existau două sesiuni. Astfel, la 17 aprilie 1989, începeau lucrările celei de-a noua sesiuni din ce-a de-a noua legislatură din istoria Marii Adunări Naţionale.
ÎN FAŢA MARII ADUNĂRI NAŢIONALE
În calitate de "organ suprem al puterii de stat", plenul MAN alegea şi revoca pe preşedintele R
