* cele 78 de exemplare din Depozitul de Armăsari de la Râmnicelu au o singură misiune: să se împerecheze cu iepe, pentru a duce mai departe fondul genetic al cailor de rasă româneşti * grajdurile care adăpostesc aceşti cai de montă publică au fost construite de prinţul Şuţu, în 1905 * la unitatea de la Râmnicelu s-ar putea amenaja un centru de echitaţie, dar administraţia reprezentată de Direcţia Silvică Brăila nu pare interesată de un astfel de proiect
Aflat la circa 30 kilometri de Brăila, Depozitul de Armăsari de la Râmnicelu este unul dintre cele patru obiective de acest gen din România unde se păstrează fondul genetic al cailor de rasă autohtoni. Astfel de "depozite" se mai găsesc la Târgu Mureş, Arad şi la Dumbrava, în judeţul Neamţ. Particularitatea celui de la Râmnicelu constă în vechimea grajdurilor, în care sunt găzduiţi armăsarii de rasă. Construcţiile au fost ridicate în 1905 şi au făcut parte din domeniul regal al prinţului Şuţu, fiind destinate creşterii cailor de tracţiune şi boilor de povară. Se vede din aspectul lor că au fost grajduri domneşti, chiar dacă faţadele poartă cicatricile vremii, în tencuiala sărită pe alocuri. Trecerea timpului nu a afectat, însă, şi structura de rezistenţă, care este la fel de solidă ca la începutul secolului trecut. "Am avut de îngropat o aducţiune de apă şi a trebuit să săpăm aproape doi metri, atât de groasă este fundaţia de piatră. Grinzile de lemn ale acoperişului au fost tratate în soluţii speciale, încât n-au nici o carie, după atâţia ani", ne-a spus Doru Pencu, şeful unităţii.
Grajdurile au fost făcute cu simţ de răspundere, în spiritul acelor vremuri de mult apuse, iar istoria lor veche nu putea fi mai potrivită cu actuala destinaţie, aceea de adăpost pentru exemplare superbe de armăsari, a căror misiune este să perpetueze puritatea raselor cabaline. Şapte rase se găsesc la Râmnicelu: huţul, cal
