După o stranie datină, în câteva localităţi din Ilfov oamenii se adună în stradă, în prima zi de Paşte, ca să dea voioşi la zaruri. Cică le-ar purta noroc tot anul. Sursa: Andrei Udişteanu
În câteva sate din Ilfov, în prima zi de Paşte sătenii se dedau la câteva acţiuni nu tocmai creştineşti. Bărbaţii urează un scurt „Hristos a înviat!” nevestelor, iau ceva bani de prin casă şi se adună pe stradă, unde joacă toată dimineaţa barbut. Nu se joacă pe sume fabuloase. Mai mult pe bani mărunţi, iar „pe vremuri” zarurile erau aruncate pentru ouă, zic unii locuitori din zonă.
Se întâmplă la Bragadiru, Clinceni sau Cornetu. Oamenii de aici zic că dacă au noroc la barbut în prima zi de Paşte, or să aibă tot anul. Până şi cei mai bătrâni relatează că straniul obicei durează de zeci de ani. Spre exemplu, bătrânul Gheorghe Ene din Clinceni săvârşea actul păgân în sfântă zi de Paşte încă de prin anii ,40. Nici bine nu se terminase cel de-al Doilea Război Mondial că el şi arunca la zaruri pe uliţe.
„Erau mulţi care juca atunci. Era unul, Codin, altul, Ghiţă, jucau mult. Barbugii vechi. Ăştia a murit acuma. Se juca aşa: puneai banu şi aruncai zarurile. De obicei, din astea de la table. Şi dădeai: doi-doi, ţi-am luat banii! 1-5 ţi-am luat banii! 3-3, ţi-am luat banii!”, explică Gheorghe Ene. Apoi încheie, pe un ton conspirativ, privind atent în jur: „Da’ de ce întrebi? Te fac un barbut?”.
Un fel de „descătuşare după post”
Constantin Petrescu e inginer. Şi nu vreunul d’ăla de duzină, ci îşi desfăşoară activitatea curentă în cadrul Primăriei Bragadiru. Intervievat asupra resorturilor socioculturale ce au stat la baza de clanşării şi conservării, de-a lungul ani lor, a acestui obicei, domnul Petrescu simte aşa un impuls, care-l ia cu totul în altă lume.
În consecinţă, se pune dânsul pe explicat de unde nevoia
