Obiceiurile crestine si precrestine de Paste sunt pastrate cu sfintenie in mai multe colturi ale tarii, cu precadere in Transilvania si Bucovina. Oamenii spun ca nu pot renunta la aceste traditii prilejuite de sarbatoarea Invierii, care fac parte din identitatea lor. "Pragsorul", colindele de Paste, toaca, "fuga din tau" sau focurile aprinse in fata bisericii sunt traditii care s-au mai pastrat in putine locuri. Pe de alta parte, peste 170.000 de turisti romani au preferat sa renunte la petrecerea traditionala a Pastelui acasa, impreuna cu familia. Ei s-au inghesuit nu numai in hotelurile de pe litoral, in Bucovina, in Grecia, Bulgaria si Israel, ci si in pensiunile agroturistice, unde s-au copt zeci de mii de cozonaci si s-au sacrificat multi miei.
In zona Clujului, de aproximativ 150 de ani exista obiceiul colindelor de Paste. Ele se mai numesc pricesne si sunt intonate in timpul liturghiei, in timp ce se impartasesc credinciosii. Obiceiul este pastrat deopotriva in Biserica Ortodoxa si in cea Greco-Catolica. Preotul Mircea Martian spune ca aceste colinde sunt de doua feluri. "Unele sunt de durere si sunt cantate in timpul Postului Mare. Ele amintesc de suferintele Mantuitorului. Tot pentru a aminti de suferintele Domnului Iisus Hristos, preotii ortodocsi si greco-catolici poarta vesminte liturgice de culoare rosie, ca semn al sangelui rascumparator. Dupa Paste, in Saptamana Luminata, oamenii canta colinde de bucurie, ca semn al Luminii aduse de Inviere", spune preotul Mircea Martian. Spre deosebire de colindele de Craciun, colindele de Paste sunt intonate doar in cadru liturgic, doar in biserica. Aceste colinde au aparut ca un soi de contraofensiva la misionarismul cultelor neoprotestante, care au ajuns in Transilvania prin intermediul ardelenilor emigrati in Statele Unite ale Americii, care s-au convertit peste Ocean si apoi s-au intors acasa. @N_
