Uniunea Europeană este preocupată de stabilitatea regională, Rusia acuză neconstituţionalitatea protestelor, iar Statele Unite fac apel la responsabilitate.
La aproape două săptămâni de la protestele violente din Chişinău, principalii actori de pe scena politică internaţională, SUA, UE şi Rusia, direct interesaţi de situaţia din Republica Moldova, şi-au consolidat poziţiile iniţiale, adoptate imediat după incidentele post electorale. În timp ce Washingtonul şi Bruxelles-ul sunt preocupate de respectarea drepturilor omului, Moscova nu ezită să critice, la fel de virulent ca săptămâna trecută, manifes taţiile tinerilor moldoveni şi acuză voalat România de implicare în organizarea acestora.
Blocul comunitar critică însă decizia autorităţilor române de a relaxa procedurile de obţinere a cetăţeniei române de către moldovenii de origine română. Potrivit publicaţiei electronice EUObserver, instituţiile europene sunt consternate de propunerea României de a simplifica acordarea cetăţeniei pentru aproape un milion de moldoveni.
Critici de la Praga
Preşedinţia cehă a UE şi-a exprimat public îngrijorarea privind riscurile pe care o astfel de decizie le-ar putea genera. Un oficial comunitar a descris chiar acest scenariu drept unul „înfricoşător”, cu consecinţe serioase asupra stabilităţii regionale. Alţi reprezentanţi au apreciat însă că proiectul nu reprezintă decât o simplă declaraţie politică cu iz electoral, care nu va fi pusă niciodată în practică. „Este doar o propunere, exprimarea unei dorinţe.
Nu ştiu sigur dacă nu este vorba doar despre o declaraţie politică”, a declarat purtătorul de cuvânt al UE pentru relaţii externe, Christina Gallach. Praga s-a arătat joi nemul ţumită de iniţiativa României, după o întrevedere dintre vicepremierul ceh, Alexandr Vondra, şi şeful diplomaţiei române, Cristian Dia