Spaniolii sunt de pãrere cã strãinii nu ar trebui sã aibã acces la drepturi fundamentale precum sãnãtate sau educaţie.

Dintr-un studiu realizat de Universitatea din Alava rezultã cã opt din 10 cetãţeni din provincie spun cã sunt suficienţi sau chiar prea mulţi imigranţi în Alava. La întrebarea: „Care credeţi cã este procentajul imigranţilor din provincie?” majoritatea locuitorilor din provincie rãspund cã aproximativ 20%. Statisticile, însã, scot la ivealã faptul cã nu depãşesc 7% din total. Fãrã sã cunoascã aceastã cifrã, patru din 10 cetãţeni continuã sã creadã cã nu este loc pentru atâţia strãini. Doar 3% considerã cã nu sunt suficienţi şi cã ar trebui sã fie mai mulţi.

Autorii studiului au descoperit „importante indicii cu privire la discriminare” când i-au întrebat pe cetãţenii din Alava ce servicii publice ar trebui sã li se acorde strãinilor. 2% au rãspuns tranşant cã nu ar trebui sã aibã acces nici la drepturi fundamentale, precum sãnãtate sau educaţie. În general, majoritatea sunt de acord cu aceste tipuri de servicii pentru aceia care au o situaţie precarã. Însã, procentele se schimbã complet când se face referire la ajutoarele sociale sau la cãminele oferite cu sprijinul oficialitãţilor. Astfel, trei din zece spun cã strãinii nu ar trebui sã primeascã aceste ajutoare, fie cã se aflã într-o situaţie legalã sau nu.

Un procent de 46% de spanioli se tem pentru siguranţa personalã. Din aceste motive 40% dintre autohtoni nu au relaţionat niciodatã cu strãini cum este cazul locuitorilor provinciei Guipuzcoa.