"Adevărul de Seară” a stat de vorbă cu câţiva istorici clujeni pentru a afla cum se prăznuiau Sărbătorile Pascale în Clujul de “altă dată”. Paştele sunt atestate în oraşul de pe Someş încă din perioada Evului Mediu. Era un eveniment atât de important, încât toate documentele emise atunci de către cancelaria Clujului făceau referire la acestă sărbătoare.

„Practic, tot calendarul gravita în jurul sărbătorii, semn că lumea era foarte religioasă. Data emiterii documentelor era notată în limba latină sub forma sau ”, ne-a explicat Vasile Lechinţan, istoric la Arhivele Naţionale din Cluj-Napoca. Timp de câteva zile înainte şi după sărbătoarea Învierii activităţile publice erau sistate.

Haine scumpe de Paşti

Cu câteva zile înainte prăznuirii Paştelui se organiza şi un târg în Piaţa Mare a oraşului (astăzi Piaţa Unirii), în cadrul căruia se comercializau miei, iepuri, păsări de casă, dar şi haine, podoabe şi diverse alte produse. De altfel, Sărbătoarea Paştelor era marcată de o adevărată întrecere a breslelor oraşului, care se concurau în bogăţia hainelor şi a petrecerilor organizate.

Cu această ocazie casele erau împodobite cu cele mai frumoase ţesături, iar oamenii purtau haine populare întreţinute cu mare grijă pe parcursul întregului an. Udatului fetelor se practica atât în Cluj, cât şi în satele din preajma lui. De Paşte se făceau, de asemenea, cadouri.

“Servitorii, ucenicii primeau din partea stăpânilor câte o piesă de îmbrăcăminte şi ouă roşii. La rândul lor, copiii primeau dulciuri, ouă vopsite şi alte cadouri din partea părinţilor”, susţine Tudor Sălăgean, istoric la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei.

Mai multe detalii diseară în Adevărul de Seară