Credinciosii ortodocsi si greco-catolici sarbatoresc Pastele, Invierea lui Iisus Hristos, o reinviere a spiritului pentru care, an de an, crestinii se pregatesc vreme indelungata prin post si rugaciune. Sute de mii de romani au mers sambata noapte la biserica pentru a impartasi bucuria celei mai importante sarbatori din calendarul crestin.

Bisericile din toata tara si-au primit vizitatorii. Pe plaja din Constanta au fost prezenti peste cinci mii de oameni, iar manastirile din Moldova au fost pline pana la refuz. Duminica, la orele amiezei, in toate bisericile si manastirile se oficiaza slujba Vecerniei, cunoscuta ca "A doua Inviere" sau "Invierea mica".

Traditie si religie

Numele de Paste, in limba romana, provine din latinul pascha, preluat la randul sau din grecescul paskha, care traduce ebraicul pesah ("trecere"). Sarbatoarea evreiasca isi are originea adanc in istorie si rememoreaza eliberarea din robia egipteana (Exodul), cand Moise si poporul evreu au plecat catre Pamantul Fagaduintei, unde s-au stabilit dupa o peregrinare de 40 de ani prin desert. Asadar, o trecere de la robie la libertate, marcata simbolic prin sacrificarea unui miel pentru fiecare familie, in noaptea parasirii Egiptului. In cele opt zile ale sarbatorii se consuma alimente rituale, care simbolizeaza durerea, amaraciunea robiei si trecerea anevoioasa a fiilor lui Israel la o viata curata: azima (paine nedospita), miel si ierburi amare.

Pentru crestini, Pastele reprezinta jertfa lui Iisus Hristos, care de bunavoie a patimit si a fost rastignit pentru purificarea tuturor urmasilor lui Adam de pacate si pentru ca ei sa obtina sansa unei vieti vesnice in Imparatia Cerurilor. In credinta crestina, in a treia zi de la crucificare, Iisus a inviat, iar 40 de zile mai tarziu, a urcat de-a dreapta Tatalui. In timp, multe elemente culturale non-religioase au fost inc