Teologul Cristian Bădiliţă, care a tradus Evanghelia după Matei, are publicate şi numeroase volume de poezii, printre care „Cartea micilor erezii” şi „Apocalips de buzunar”. Sursa: Sorin Antonescu Teologul Cristian Bădiliţă, care a tradus „Evanghelia după Matei” şi a lansat-o la Muzeul Ţăranului Român, spune că literatura nu trebuie să fie nici teologică, nici politică, nici estetizantă. Traducerea „Evangheliei după Matei” a apărut la editura Curtea Veche, fiind primul volum din cele şapte proiectate ale Noului Testament. Lansarea a avut loc marţi, 14 aprilie, la Muzeul Taranului Roman, în prezenţa ministrului Theodor Paleologu, a IPS Teodosie, arhiepiscopul Tomisului. Actorul Victor Rebengiuc a lecturat un fragment din ”Evanghelia după Matei”.

Cristian Bădiliţă (www.cristianbadilita.ro) a publicat şi volume de poezii, printre care „Cartea micilor erezii”, „Regele cu o harfă în mâini”, „Duminica lui Arcimboldo” şi „Apocalips de buzunar”.

Evz.ro: Sunteţi un poet în scriitura căruia erotismul ocupă un loc important. Cum trebuie înţeles erosul în mesajul poetic, dincolo rigorile canonice? Cristian Bădiliţă: Erosul e o componentă fundamentală a vieţii, prin urmare şi a literaturii. Dar a nu se confunda erosul cu erotismul sau cu sexualitatea. Nu cred că Duhul Sfânt cenzurează poezia, chiar atunci când aceasta celebrează erosul. Nu cunosc poezie mai „erotică”, în sensul deplin şi frumos al cuvântului, decât „El cantico espiritual” al Sfântului Ioan al Crucii (nu mai vorbesc de „Cântarea cântărilor”, modelul absolut al poeziei „erotice”).

Aţi scris o carte intitulată Nodul gordian. Care ar fi acesta în literatura de astăzi?

Literatura nu trebuie să fie nici teologică, nici politică, nici estetizantă. Literatura trebuie să fie literatură, adică modelare în cuvinte, în fraze, în metafore a unei lumi care să ne tulbure, să ne mişte, să ne