Yachting – un cuvânt care până acum câţiva ani nu le spunea mai nimic românilor, ajunge din ce în ce mai des în ultima vreme pe buzele multora dintre noi. Vorbim de competiţii, de târguri unde se vând ambarcaţiuni, de pasiune, de libertate şi, tindem să credem mulţi dintre noi, de oameni cu foarte mulţi bani. Alţii susţin că yachtingul se poate adresa unei categorii mult mai largi de oameni.

În România, acest sport este abia la început, iar cei care doresc să-l practice întâlnesc diferite piedici, în afara celor financiare, cum ar fi accesul mai dificil la cursuri sau faptul că există puţine persoane care pot să ofere informaţii. Ce nu faci însă pentru pasiune?

În ţările cu tradiţie în acest sens, cum ar fi Franţa, Suedia sau Italia, posibilităţile de a face din yachting un stil de viaţă sunt mult mai mari. În primul rând, pentru că pasionaţii pot cumpăra ambarcaţiuni de mici dimensiuni, second-hand, la preţuri modice, chiar de câteva mii de euro. Bineînţeles, şi românii pot achiziţiona astfel de ambarcaţiuni din străinătate.

La noi, în prim plan au venit însă ştirile despre bogaţii ţării care s-au repezit să cumpere adevărate palate plutitoare, la preţuri care ating milioane de euro. Aceştia nu sunt însă adevăraţii practicanţi de yachting – spun cârcotaşii.

Regele Mihai, Comodorul Yacht Clubului Regal Român

Asociaţia care militează pentru încurajarea tinerilor spre yachtingul sportiv şi de agrement şi pentru apărarea drepturilor proprietarilor de astfel de ambarcaţiuni din ţara noastră este Yacht Clubul Regal Român.

Yacht Club Român s-a înfiinţat în 1921, la Constanţa, cu scopul declarat de a dezvolta sporturile nautice în România, potrivit informaţiilor de pe site-ul Clubului. În 1924, Yacht Clubul Român a devenit Yact Club Regal Român, iar Regele Ferdinand - Comodorul acestuia.

Activitatea a încetat după decla