În ultimii 20 de ani, Somalia a fost mai puţin un stat, cât un spaţiu neguvernat, lipsit de legi, situat între vecinii săi şi mare. Piraţii somalezi capturează tot mai multe vase, deşi în zonă se află o forţă navală internaţională tot mai mare. Fenomenul îşi are însă rădăcinile pe uscat. Dotaţi cu tot mai multe echipamente de comunicaţii sofisticate şi cu ambarcaţiuni rapide, piraţii din Cornul Africii au dovedit că pot sechestra uşor vasele care navighează prin această zonă maritimă, indiferent sub ce pavilion se află.
Printre ostatici se află acum şi români, alături de marinari din toate colţurile lumii. În ultimele două luni, 10 marinari români au căzut în mâinile piraţilor somalezi, răpiţi de pe două nave sub pavilion grecesc - Titan şi Saldanha -, şi de pe una italiană - Buccaneer.
Unii au fost deja eliberaţi, alţii sunt încă ostatici în porturile controlate de piraţi. Eliberarea celor sechestraţi se face cel mai adesea doar în schimbul unor sume mari.
În paralel s-au intensificat şi atacurile navelor occidentale care fac parte din forţa internaţională de luptă împotriva pirateriei.
Recent, secretarul de stat american Hillary Clinton a dezvăluit un plan de luptă împotriva pirateriei care vizează îngheţarea bunurilor piraţilor şi urmărirea lor în justiţie de către ţările afectate.
Deocamdată, piraţii somalezi ameninţă să blocheze una dintre cele mai importante căi navigabile din lume, Golful Aden, traversat anual de 20.000 de nave. Navele petroliere care vin din Orientul Mijlociu şi cele încărcate cu produse din Asia care se îndreaptă spre Mediterana sunt însă de mai bine de zece ani ţinta piraţilor somalezi.
Ultima ediţie a revistei Foreign Policy România aşează Somalia pe “Axa Haosului”. În amplul documentar “Cel mai periculos loc din lume”, Jeffrey Gettleman descrie contextul
