Conform obiceiului locului, oamenii au chemat lăutarii în cimitir să cânte muzică de petrecere Sătenii merg cu mic cu  are la cimitirul din sat, unde împart, în amintirea celor răposaţi, tot felul de mâncăruri şi băuturi: colivă, friptură, ouă roşii, cozonaci, ţuică şi vin. Toate sunt aşezate pe morminte, iar odată aprinse lumânările, preotul satului îşi face datoria. Urmează o slujbă specifică celei de-a doua zile de Paşte şi, după ce împlinesc cele cuvenite, sătenii schimbă registrul. Pentru ca totul să fie ca aici, pe pământ, iar bucuria deplină, o trupă de lăutari trece pe la fiecare loc de veci şi cântă pentru sufletele celor răposaţi, care primesc o horă de pomană.

Obiceiul vine din moşi strămoşi, spun sătenii. Aşa au prins de când se ştiu şi îl vor duce mai departe. „În fiecare an venim cu de toate. Aşa e tradiţia la noi. Aşa am pomenit şi vrem să ducem şi noi mai departe tradiţia. Sperăm că nici copiii noştri nu vor uita ce facem noi acum“, spune o localnică. Oamenii sunt convinşi că morţii pe care îi pomenesc mănâncă şi ascultă muzica pentru că „glasul nostru se duce, acolo, la cer“. „Am dat de pomană o horă, pentru tatăl meu. Să aibă de toate dincolo“, ne spune o altă localnică. Chiar dacă nu-i tocmai creştinesc, obiceiul a fost acceptat şi de preotul din sat. Parohul Mihai Petre spune că le respectă sătenilor tradiţia.

După ce îşi fac datoria şi împart pentru sufletele celor adormiţi, iloviţenii se întorc la casele lor, unde petrec, în continuare, alături de rude şi prieteni.