Piaţa neagră din România, Bulgaria, Estonia şi Letonia atinge aproape 40% din PIB-ul real. Economia paralelă va creşte în 14 state bogate din UE.
Pe măsură ce criza afectează tot mai multe state ale Uniunii Europene, ia amploare şi economia subterană, notează EUObserver într-o analiză preluată de Mediafax. Potrivit acesteia, piaţa neagră în România, Bulgaria, Estonia şi Letonia înregistrează cele mai mari cote din Uniunea Europeană, echivalând cu 36-39% din PIB-ul real.
Analiza estimează că economia paralelă va creşte în acest an cu 0,3% - 0,9% în 14 state bogate din Uniunea Europeană (UE), care sunt, de asemenea, membre ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD).
În rândul acestora, cele mai mari creşteri, cuprinse între 0,8% şi 0,9%, vor fi înregistrate în Irlanda, Marea Britanie şi Spania. La polul opus se vor situa Belgia, Austria şi Germania.
În fostele state comuniste membre UE, avansul se va cifra la un nivel asemănător sau chiar mai mare, a apreciat Friedrich Schneider, economist la Johannes Kepler University din Austria, precizând că revenirea pieţei negre urmează unei perioade de 15 ani de declin şi intervine în contextul în care economia reală a UE s-ar putea comprima cu 2%.
În Georgia, piaţa neagră echivalează cu 68% din PIB
Dimensiunea economiei subterane diferă în funcţie de regiune. În Europa de Nord şi Scandinavia, economia paralelă echivalează cu 10-18% din PIB-ul oficial. În Portugalia şi Italia, precum şi în unele ţări foste comuniste membre ale UE, cota se ridică la 20-25%.
În cazul României, Bulgariei, Estoniei şi Letoniei, Schneider estimează că economia subterană reprezintă între 36% şi 39% din PIB-ul oficial. Cifrele sunt şi mai mari pentru vecinii Uniunii. În Moldova şi Belarus aproape jumătate din activitatea economică eludează statul. În Ucraina, economia subterană e
