Deşi ecourile disputei de dată recentă dintre Bucureşti şi Chişinău s-au estompat în ultima săptămână, relaţiile României cu Republica Moldova şi interesele geopolitice din zonă trezesc încă interesul observatorilor externi. Sursa: Agerpres
“Stingerea” revoltei din capitala moldoveană n-a însemnat, într-un anumit sens, decât un alt început. Unul al viitorului incert care se profilează în marginea diplomaţiei precare dintre români şi moldoveni. Evenimentele de la Chişinău au indicat cu precizie care sunt poziţiile actuale ale actorilor din estul european.
Mult tact şi o oarecare sfială din partea Bruxelles-ului, forţă brută şi declaraţii percutante din partea Kremlinului. La mijloc, România şi Republica Moldova s-au lansat într-un război rece la scara regională, fără ca Bucureştiul să adopte însă retorica agresivă a Chişinăului.
La două săptămâni de la revoltele izbucnite în capitala moldoveană, analistul politic Vladimir Socor bifează eşecul României în gestionarea situaţiei, într-o serie de declaraţii oferite agenţiei de presă Omega. “Relaţiile dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană nu pot fi influenţate de declaraţiile preşedintelui român, Traian Băsescu, pentru că UE cunoaşte faptul că România nu este obiectivă faţă de Moldova” susţine Socor.
„Dacă aţi observat, România nu are o voce importantă. În Uniunea Europeană, în definirea politicii Bruxelles-ului faţă de Chişinău, vocea României nu are influenţă. Toate ţările europene îşi dau seama că Bucureştiul nu este obiectiv în atitudinea sa faţă de Republica Moldova, că Bucureşti-ul are anumite scopuri nemărturisite sau mărturisite pe un sfert, că Bucureşti-ul are propria sa agendă, diferită de agenta UE", crede Vladimir Socor.
În context, analistul a accentuat că nu este deloc întâmplător faptul că “toate posturile importante din cadrul UE care au
