"Legea sangelui si legea solului" au fost cele doua argumente invocate, marti, de presedintele PSD Mircea Geoana in sprijinul ordonantei care urgenteaza acordarea de cetatenie romana pentru moldovenii de peste Prut.
"Legea tacerii si legea ipocriziei" au fost cele doua realitati care guverneaza, de fapt, realitatea politica in legatura cu acest subiect.
"Sangele" si "pamantul" erau, in urma cu opt ani, cuvintele la care diplomatii romani in frunte cu ministrul de Externe de atunci Mircea Geoana faceau alergie.
E drept, atunci era vorba de o idee lansata de Budapesta, care dorea sa faciliteze accesul etnicilor unguri din Romania la cetatenia maghiara. In Comisia de la Venetia, la Bruxelles-ul in care romanii pe atunci aveau doar statut de musafiri si nu de membri cu drepturi depline ai Uniunii Europene, romanii vorbeau atunci de tendintele expansioniste ale Ungariei.
Acum, un demers similar capata nuante morale si generoase, doar pentru ca este pornit de la Bucuresti si cade perfect pe valul de popularitate creat de revoltele anticomuniste de la Chisinau.
Joc politic
Pornit de presedintele Traian Basescu si preluat din mers si de PSD, subiectul cetateniei romane pentru moldoveni risca, insa, sa nu devina altceva decat un joc politic si cinic cu sentimentele unor oameni.
Dincolo de controversele si problemele create in interiorul Uniunii Europene (ai carei reprezentanti si-au declarat deja rezervele fata de subiect), tema celor 600.000 de cetatenii se loveste de o realitate pragmatica: in plina criza financiara, intr-un moment in care ministerele se redimensioneaza din ratiuni pe cat de justificate pe atat de populiste, administratia romana nu are si nu isi poate permite sa angajeze o armata de functionari care sa proceseze peste jumatate de milion de solicitari.
Majoritatea
