În anul 1930, Edward Bach, anatomopatolog din Ţara Galilor, a creat un amestec de esenţe florale, care l-a făcut faimos şi pe care l-a numit "Remediu de salvare" (Rescue Remedy). Acesta era făcut din cinci esenţe diferite, selectate pentru a depăşi crizele şi urgenţele de orice fel. Cercetătorul era ferm convins că bolile sunt manifestările exterioare ale unor dezechilibre afective. Bach mai credea, de asemenea, că numai florile au capacitatea de a uşura stresul şi a ajuns, astfel, să studieze efectele terapeutice ale diferitelor tipuri de flori.

1 /.

Esenţele se obţin din florile plantelor sau ale arborilor, care sunt preparate în apă şi păstrate în alcool. Cel mai important este faptul că esenţele florale nu cunosc efecte negative şi sunt folosite foarte mult în cadrul tratamentelor complementare. Despre elixiruri se spune că fac să dispară stări emoţionale ca teama, lipsa de răbdare sau neliniştea.

Bach a ales să-şi prepare esenţele în formă lichidă pentru ca, ulterior, acestea să poată fi amestecate în formă personalizată. Anatomopatologul a pornit de la prepararea a 12 esenţe florale, pe care le-a denumit "Cei doisprezece tămăduitori".

Esenţa

-

Principalele simptome

Agrimony (Turiţa mare)

-

Anxietate tăinuită

Centaury (Tintaura)

-

Dorinţă excesivă de a plăcea, lipsă de încredere în sine

Cerato (Cerato)

-

Îndoieli despre propria capacitate de a discerne, indecizie

Chicory (Cicoare)

-

Amestec excesiv în treburile altora

Clematis (Clematida, Curpen)

-

Distrat, visător

Gentian (Genţian)

-

Tristeţe, melancolie

Impatiens (Sporul casei)

-

Lipsa de răbdare

Mimulus (Creţişoara)