Europa militează pentru concediul de paternitate, iar România a început încet, dar sigur, să se alinieze normelor externe. Tot mai mulţi taţi au renunţat la serviciu în favoarea creşterii copilului, în timp ce femeile se întorc la lucru pentru a-şi continua cariera sau pentru a nu-şi pierde locul de muncă, poate mai bine plătit decât cel al soţului.
În prezent, din cei 3.976 de beneficiari doljeni ai concediului postnatal, peste 800 (aproape 19%) sunt bărbaţi. S-au dus timpurile când femeia, pentru o anumită perioadă, uneori chiar şi trei ani, era degrevată de obligaţiile de la locul de muncă pentru a se putea dedica îngrijirii bebeluşului, până când micuţul putea fi înscris la creşă. Societatea modernă occidentală solicită în prezent ca ambii părinţi să se facă „vinovaţi“ de educarea, îngrijirea şi creşterea copilului. Acest model a fost adoptat în ultimii ani şi în România, mulţi tătici renunţând temporar la profesie pentru a se ocupa de odrasle. 20% din românii care la ora actuală primesc indemnizaţie pentru creşterea şi îngrijirea copilului sunt bărbaţi. Aproximativ 40.000 de bărbaţi au renunţat temporar la serviciu în favoarea creşterii copilului, dar şi pentru a oferi soţiilor şansa de a-şi continua cariera. „Periodic, numărul femeilor, dar şi al bărbaţilor aflaţi în concediu de creştere a copilului se schimbă. Mulţi depun cerere să intre în concediu de creştere a copilului, alţii, ca să se întoarcă la muncă şi să primească astfel stimulentul. Din numărul total al persoanelor aflate în concediu de creştere a copilului, peste 400 de femei şi aproximativ 150 de bărbaţi au solicitat întreruperea plăţii concediului pentru a se întoarce la muncă“, a menţionat Florin Simcelescu, director adjunct al Agenţiei Judeţene pentru Prestaţii Sociale Dolj.
Modelul nordic
Dacă în ţara noastră putem discuta de doar câţiva ani despre concediu de