„Şi mâine e o zi“ încetează să mai fie o posibilitate pentru aproape 3.000 de români pe an. Depresia sau dispe-rarea îi conduce spre ştreang, una dintre cele mai folosite metode de sinucidere, după cum arată datele Institutului Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici“. În lume, statisticile vorbesc despre un act suicidal la fiecare 40 de secunde.
Un raport asupra numărului de sinucideri între anii 1996 şi 2008, realizat de INML, evidenţiază evoluţia acestui tip de moarte violentă la nivel naţional. Dacă acum 13 ani numărul persoanelor care-şi luau singure viaţa era de 2.933, la trecerea dintre milenii, în 2000, el atingea 3.967, fiind anul în care s-au înregistrat cele mai multe sinucideri din această perioadă. Pornirea spre gestul fatal s-a temperat în ultimul timp, astfel încât în 2007 au avut loc 2.705 de astfel de acte, iar în 2008, numărul a fost de 2.802. Un studiu recent, publicat în revista britanică The Lancet şi preluat de Mediafax, arată că un milion de persoane, cel puţin, se sinucid în fiecare an, în întreaga lume, ceea ce înseamnă că o persoană moare la fiecare 40 de secunde. Suicidul reprezintă a zecea cauză a mortalităţii pe plan mondial. În Europa, spun datele, rata acestuia este, în general, mai ridicată în ţările nordice. Un efect al latitudinii asupra ratei sinuciderilor a fost evidenţiat de studii efectuate în Japonia, care au sugerat existenţa unui anumit impact avut de durata luminozităţii zilnice asupra psihicului uman.
Alt studiu, realizat de data aceasta de Universitatea britanică York, expune faptul că adolescenţii din ţările nordice sunt printre cei mai fericiţi tineri din lume. Suedia este pe locul doi în clasament, urmată de Norvegia, Islanda, Finlanda şi Danemarca. În ceea ce priveşte situaţia românilor, copiii de aici se pare că sunt printre cei mai nefericiţi din Europa.
Locul decide metoda
@