Guvernul va renunţa la legile speciale de salarizare, iar raportul dintre salariul minim şi cel maxim va fi de 1 la 15, iar ponderea sporurilor nu va mai depăşi 30%, potrivit principiilor care vor sta la baza legii privind salarizarea unică la stat adoptate ieri de coaliţia de guvernare şi de Executiv. Profesorii şi magistraţii sunt primii care au protestat.
Primul principiu de care Guvernul va ţine cont la elaborarea legii salarizării unice se referă la faptul că nu vor mai exista legi speciale. "Vom avea o singură lege", a anunţat ieri premierul Emil Boc. Deci adio legi speciale de salarizare pentru angajaţii Ministerului Apărării, magistraţi sau diplomaţi.
Raportul între salariul de bază minim şi cel maxim va fi de 1 la 15. În prezent, acest raport este de 1 la 70 şi, în unele cazuri, chiar de 1 la 100, a explicat Boc. El a adăugat că nici un salariu nu va scădea. Salariile mari vor fi îngheţate sau vor creşte foarte puţin, iar salariile mici vor fi majorate într-un ritm mai rapid, pentru a se ajunge la raportul de 1 la 15 între salariul minim şi cel maxim în trei ani - 2010, 2011, 2012, a declarat premierul.
Salariul de bază va fi elementul de bază al venitului salarial, ponderea sporurilor în totalul câştigurilor salariale nemaiputând depăşi 30%. Întrebat cum va reuşi să majoreze salariile mici atât de mult încât acestea să se încadreze în raportul de 1 la 15 comparativ cu salariile mari, Emil Boc a evitat să dea un răspuns clar.
MOTIVE DE DISCORDIE
"Nu am stabilit cum se ierarhizează diversele funcţii bugetare", a declarat premierul. Acestea se vor stabili în perioada următoare, în urma negocierilor cu partenerii sociali, urmând ca proiectul legii salarizării unice să fie definitivat până la 30 iunie. Emil Boc a precizat că Executivul ia în calcul asumarea răspunderii în faţa Parlamentului pentru această
