Părul nedorit de pe faţă umbreşte atât chipul, cât şi viaţa a tot mai multe femei din întreaga lume. Pe lângă aspectul masculinizat, pe care mulţi îl consideră neatrăgător şi îl pun pe seama unui comportament estetic delăsător, există şi o explicaţie medicală pentru această pilozitate excesivă care poartă denumirea de ”hirsutism”.

Afecţiunea, de natură endocrinologică, se caracterizează prin creştere excesivă a părului la nivelul feţei şi al suprafeţei corporale a persoanelor de sex feminin, zone ale corpului specifice, de obicei, bărbaţilor, manifestare ce apare ca urmare a secreţiei excesive de hormon masculin (testosteron).

Aceste zone sunt reprezentate de buza superioară, obraji şi, anterior, de ureche, în zona perciunilor. Firul de păr este gros şi negru şi se dezvoltă în timp.

De ce apare hirsutismul?

Specialiştii leagă prezenţa pilozităţii excesive nu numai de caracterul plasmatic de androgeni al individului, ci şi de caracteristicile rasiale ale acestuia, precum şi de bagajul de foliculi piloşi la naştere.

Cauzele acestei afecţiuni sunt cel puţin două, majore, ne spune medicul endocrinolog Luiza Vitan, de la ambulatoriul Spitalului de Copii ”Grigore Alexandrescu”. Una dintre ele ar putea fi reprezentată de afecţiunile glandelor suprarenale. În cazul în care hirsutismul nu este însoţit de alte afecţiuni clinice, cum ar fi un ciclu neregulat sau o masă corporală excesivă, este vorba despre un hirsutism idiopatic (sau etnic, caracteristic populaţiei mediteraneene sau hispanice), iar, de cele de mai multe ori, femeile nu îşi pun problema unei afecţiuni şi nu merg să consulte un specialist.

O problemă medicală începe să fie bănuită abia atunci când pilozitatea excesivă este însoţită de tulburări de ciclu, o voce mai groasă sau ameninţarea calviţiei (chelie), toate acestea fiind manifestări