In acceptiunea generala, consumam cu voracitate resursele pamantului si ne intindem mai mult decat ne permite plapuma Terrei. Aceasta poveste a declinului si pesimismului este un substrat major in discursul ecologist actual si este reformulata de o maniera foarte simpla: date fiind standardul mai ridicat de viata si cresterea populatiei, pana in 2030 vom avea nevoie de doua planete pentru a ne sustine. Daca am trai cu totii acum la standardele americane de viata, am avea nevoie de aproape cinci planete. Dar aceasta intelepciune transmisa este fundamental gresita.

Pentru a argumenta, activistii ecologisti se folosesc de asa-numita "amprenta ecologica" – suprafata de care fiecare dintre noi are nevoie. Evident, folosim terenuri arabile, pasuni, paduri si zone de pescuit pentru a ne produce hrana, imbracamintea si lemnul. si avem nevoie de loc pentru casele, drumurile si orasele noastre.

Mai mult, ne trebuie spatii care sa absoarba deseurile provenite din consumul nostru de energie. Traducerea acestor nevoi intr-o unitate comuna de arie fizica ne permite sa le comparam cu spatiul productiv al Pamantului si a afla astfel cat de sustenabili suntem. Timp de peste un deceniu, organizatia World Wildlife Fund (WWF) si altele asemenea ei au operat calcule complexe pentru a identifica "amprentele" individuale lasate asupra planetei. Concluziile lor arata ca fiecare american foloseste 9,4 hectare, fiecare european – 4,7 hectare, iar oamenii din tarile cu venituri reduse – doar un hectar. Daca insumam aceste suprafete, aflam ca folosim, colectiv, 17,5 miliarde hectare. Din nefericire, avem la dispozitie doar 13,4 miliarde hectare. Asa ca WWF atrage atentia ca traim deja peste posibilitatile planetei, folosind deja cu 30% mai mult.

Si lucurile se inrautatesc. Ni se spune ca recenta criza financiara "paleste in comparatie cu amenintarea unui cra