Guvernul susţine că va implementa Legea salarizării unice după modelul european. Statele membre UE folosesc însă sistemele de salarizare bazate pe performanţă. În România, salariile depind de post, şi nu de realizări. Guvernul s-a angajat la negocierile cu FMI să finalizeze până la 1 octombrie Legea salarizării unice şi până la sfârşitul anului, Legea privind sistemul public de pensii. Astfel, Legea salarizării unice va fi implementată pe o perioadă de trei ani, începând cu 2010, iar raportul dintre salariul minim pe economie şi salariul de bază maxim va fi de cel mult 1 la 15, prin creşterea salariilor mici şi medii, concomitent cu îngheţarea sau majorarea cu sume mici a salariilor mari. Cele nouă criterii de definitivare a funcţiilor în sistemul bugetar sunt: nivelul studiilor şi competenţelor; importanţa socială a muncii; complexitatea şi diversitatea activităţilor; responsabilitatea şi impactul deciziilor; expunerea la factori de risc. Vicepremierul Dan Nica a afirmat că setul de principii convenit va fi în funcţie de sistemul european de salarizare, precum şi de cel de echivalare a funcţiilor în grilele de salarizare, ca în statele Uniunii Europene. „Principiul fundamental este cel european. Cum este şi în state ca Germania, Franţa, Marea Britanie, Spania sau Italia, aşa va fi şi în România", a declarat Nica. Astfel, guvernanţii vor lua modelul european, unde grila de salarizare este în funcţie de performanţe. În plus, un lucru important care „i-a scăpat" guvernului îl reprezintă sporurile, care în România nu se acordă în funcţie de performanţă sau de nivelul de risc expus la locul de muncă, ci în funcţie de gradul pe care îl ocupi în companie. De fapt, premierul Emil Boc a declarat miercuri că ei doresc să includă cât mai multe sporuri în salariul de bază, dar, în acelaşi timp, vor să dea posibilitatea, acolo unde este nevoie în sistem, ca alte sporuri decât ce