Banii sunt destinaţi exclusiv investiţiilor în economie, şi nu salariilor sau pensiilor. Cele cinci miliarde de euro de la Comisia Europeană sunt condiţionate de respectarea unor ţinte trimestriale de deficit bugetar. MAI CITIŢI ŞI:

Guvernul bate cocoşul

Executivul de la Bucureşti a semnat ieri, în mod oficial, scrisoarea de intenţie negociată şi acceptată de FMI cu privire la acordul de împrumut.

Potrivit premierului Emil Boc, acordul de împrumut cu CE şi FMI cuprinde patru condiţionalităţi majore, cunoscute, de altfel, imediat după încheierea negocierilor cu Fondul: ţinta de deficit bugetar, în 2009, de 4,6% din PIB şi adoptarea, tot în acest an, a trei legi esenţiale.

Este vorba despre legea salarizării unice în sistemul bugetar, legea responsabilităţii fiscale şi legea pensiilor în sistemul public.

Detaliile sunt esenţiale

„Asistenţa financiară se va plăti în maximum 5 tranşe, în următoarele 24 de luni, eliberarea acestora fiind condiţionată de implementarea unui amplu program de politici economice”, se arată într-un comunicat transmis de comisarul european pentru afaceri monetare, Joaquin Almunia.

Deşi condiţiile negociate cu FMI şi CE sunt aceleaşi, sursa de finanţare şi destinaţia fondurilor fac diferenţa atunci când vorbim de condiţii specifice.

Consolidare fiscală susţinută

Un element-cheie al pachetului de politici economice negociat cu CE îl constituie o consolidare fiscală imediată şi susţinută, menită să limiteze deficitul bugetar la 5,1% din PIB în 2009, după standardele europene, şi să asigure reducerea acestuia până sub pragul de 3% din PIB în 2011.

Pentru asta, Guvernul s-a angajat să respecte ţinte trimestriale de deficit bugetar în 2009, potrivit ministrului de Finanţe, Gheorghe Pogea.