Reprezentanţii Colegiului Medicilor din România (CMR) consideră ineficientă activitatea în centrele de permanenţă. De aceea, CMR a propus, marţi, Comisiei de Sănătate a Senatului, serviciile medicale la domiciliu în afara orelor de program, ca o posibilă alternativă la asistenţa medicală în centrele de permanenţă. În acest mod ar fi reduse cheltuielile cu aceste servicii, iar accesul populaţiei la acestea ar fi mult mai crescut.

Centrele de permanenţă sunt forme de organizare a activităţii medicale în sistemul sanitar, fixe sau mobile, fără personalitate juridică, care funcţionează în afara programului normal de lucru al cabinetelor de medicină de familie, care sunt organizate în condiţiile prevăzute de lege şi care asigură continuitatea asistenţei medicale primare. Pentru a fi funcţionale, însă, medicii trebuie să se asocieze. Însă nu au cadrul legal financiar de înregistrare şi decontare a cheltuielilor cu utilităţi, servicii şi diverse dotări. „Formele de organizare conform legii 124/98 cu modificările şi completările din L629/2001 nu cuprind şi posibilitatea de încadrare a «centrelor de permanenţă» în formele de exercitare a profesiei, respectiv, fără personalitate juridică (cabinete medicale individuale, grupate, asociate) sau cu personalitate juridică (societăţi medicale sau S.R.L. cu obiect unic de activitate – furnizare de servicii medicale)”, se specifică în propunerea CMR. Mai mult, nu există cadru legal pentru înfiinţarea centrului de permanenţă pentru că nu există posibilitatea de atribuire legală a spaţiului unei persoane care să coordoneze activitatea respectivă, deoarece un medic coordonator are deja cabinetul său, înfiinţat în baza deţinerii unui spaţiu pentru realizarea scopului de servicii medicale.

„Este în beneficiul medicului”

De asemenea, personalul este o problemă. Un astfel de centru de permanenţă ar trebui să fie de