Scrierile filosofului liberal şi economistului francez Frédéric Bastiat (Bayonne 1801 - Roma 1850) nu au fost traduse la noi - o lipsă considerabilă date fiind importanţa autorului, stilul lui memorabil, cît şi recenta lui revalorificare. Bogdan C. Enache, absolvent de Ştiinţe Politice şi jurnalist, a transpus pentru prima oară în româneşte, pentru cititorii revistei noastre, unul din textele lui Frédéric Bastiat, apărut în "Jurnal des Débats" la 25 decembrie 1848 şi reluat în volumul IV al ediţiei originale de Opere complete în şapte volume, publicate în 1863.

AŞ vrea să se fi fondat un premiu, nu de cinci sute de franci, ci de un million, cu coroane, cruci şi panglici în favoarea celui care ar da o bună, simplă şi inteligibilă definiţie al acestui cuvânt: statul.

Ce imens serviciu ar face el societăţii! Statul! Ce este? unde este? ce face? ce ar trebui să facă?

Tot ce ştim despre el este că e un personaj misterios, şi cu siguranţă cel mai solicitat, cel mai turmentat, cel mai aferat, cel mai sfătuit, cel mai acuzat, cel mai invocat şi cel mai provocat din câte sunt pe lume!

Căci, Domnule, nu am onoarea de a vă cunoaşte, dar pun pariu zece la unu că de şase luni faceţi utopii; şi, dacă faceţi, pun pariu zece la unu că însărcinaţi statul să le realizeze.

Şi dumneavoastră, Doamnă, sunt sigur că vă doriţi din adâncul inimii să vindecaţi toate relele tristei umanităţi, şi că nu aţi fi deloc stânjenită dacă statul ar dori doar să dea o mână de ajutor.

Dar, vai!, nefericitul, ca Figaro, nu ştie nici pe cine să înţeleagă, nici în ce parte să o ia. Cele o sută de mii de guri ale presei şi ale tribunei îi strigă în acelaşi timp:

"Organizaţi munca şi muncitorii./ Extirpaţi egoismul./Reprimaţi insolenţa şi tirania capitalului./ Faceţi experienţe asupra bălegarului şi asupra ouălor./