Mediile romanesti au comentat pe larg scandalul Becali. Arestarea miliardarului de carton a trezit pasiuni contradictorii, evident in functie de interese contradictorii. D-l Becali este un exemplar tipic pentru noua clasa superioara din Romania.
Oier la origine, el a stiut, dupa 1989, sa-si cladeasca un imperiu economic prin operatiuni mai mult sau mai putin licite. De la vanzarile de produse deficitare, aduse - la inceputul anilor 90 - din Turcia, la schimburile dubioase de terenuri si speculatiile cu acestea, personajul si-a faurit, pas cu pas, o avere uriasa. Temperamentul si fudulia l-au impins sa caute, pe langa bogatie, si gloria. Asa a cumparat, prin inginerii financiare, clubul de fotbal Steaua si a inceput sa se afirme - la concurenta cu politicienii ce i-au facilitat afacerile - drept o vedeta media. Incultura si primitivismul nu au fost socotite o piedica. In cautare de rating, televiziunile si tabloidele s-au intrecut sa-l prezinte pe magnat drept un exemplu national de reusita. Becali dadea sfaturi, propunea solutii, facea donatii. Ba chiar, daca a ajuns sa creada el insusi ca ceea ce debita e genial, si-a intemeiat si un partid, cu ajutorul unor mercenari zelosi. In viziunea lui, urma becalizarea Romaniei, pe care ar fi condus-o - probabil - ca pe o turma de oi.
Criza financiara mondiala, dar si esecurile internationale ale clubului Steaua au lovit insa dur in orgoliul eroului. Cel care se asemuia, precum copiii, cu Mihai Viteazul, cavalerul luminii, corespondentul personal al lui Dumnezeu pe pamant, a pierdut alegerile, partidul lui ramanand sub pragul de 5%. Iar scaderea brutala a pretului terenurilor pe care le specula i-a injumatatit averea. Ranit in orgoliu, Gigi cel fara de frica s-a retras temporar, pregatind o noua defensiva mediatica. Daca nu s-ar fi produs afacerea sechestrarii unor hoti de masini, ce - intamplator sau nu - i-
