Printre problemele grave pentru care societatea romaneasca nu a gasit solutii se numara criza institutiilor fundamentale ale statului, care nu numai ca nu se sfarseste, ci se accentueaza.
Romanii nu au incredere in cele mai importante institutii ale statului, cu exceptia Armatei si Bisericii. Parlamentul, Guvernul, Politia, chiar si Presedintia scad aproape de la sondaj la sondaj.
Institutii fundamentale ale statului roman, perene, sunt evaluate in mentalitatea colectiva exclusiv prin prisma temporarilor lor reprezentanti. Acestia, la randul lor, personalizeaza nepermis institutiile, se identifica cu ele dincolo de limitele normale aruncand asupra lor toate metehnele sau adversitatile legate exclusiv de persoanele lor.
Lipsa de respect pentru institutiile statului se resimte, chiar daca nu ne dam seama, in viata de zi cu zi, in chiar felul defectuos in care functioneaza Romania. Ea este vecina cu disolutia autoritatii statului pe care toata lumea o acuza, dar pe care nimeni nu o combate.
Presedintele Romaniei este poate cel vizibil exemplu. In momentul in care este rostit numele institutiei, el se confunda cu cel al lui Traian Basescu. E drept, Traian Basescu este titularul trecator al celei mai inalte demnitati, dar asta nu inseamna ca intre cele doua poate fi pus semnul egalitatii.
Respect impus si datorat
Presedintele Romaniei este o institutie, care trebuie respectata in cel mai inalt grad atat de catre reprezentantul ei, cat si de catre ceilalti romani, indiferent ca vorbim despre sustinatori sau adversari ai lui Traian Basescu. Asta nu se intampla.
Pe de-o parte, Traian Basescu este adesea sub nivelul exigentelor impuse de institutia pe care o reprezinta. Cand a stat la sprit cu George Becali a implicat nepermis institutia prezidentiala intr-o capcana de imagine pe care, iata, ac
