Romanul nu are incredere nici in procuror, nici in judecator - este simptomul unei crize profunde a societatii, de care insa nimanui nu ii pasa, nici macar celor direct implicati.

Facand procese in direct la TV, luand decizii incoerente care se bat cap in cap de la o speta la alta, amenintand cu greva si zbierand din toti rarunchii sa li se dea banii pe care singuri si i-au atribuit in instanta, magistratii nostri isi fac cel mai mare deserviciu, pierzand si farama de credibilitate pe care o mai au.

Desigur, a treia putere in stat merita sa castige bine, pentru a-si putea permite sa ramana intangibila si incoruptibila (presupunand ca acum ar fi).

Insa intr-o tara care se imprumuta de la FMI ca sa supravietuiasca, in care sute de mii de oameni isi pierd locurile de munca, iar unii dascali sau pensionari traiesc la limita inanitiei, e greu de inteles orice om care face scandal pentru a-si mentine sau mari un venit peste cel al presedintelui tarii, oricat de indreptatit ar fi sa primeasca banii aia.

Daca tot vorbim de bani, aceeasi magistrati au saracit tara. Romania este cap de lista in topul statelor care au pierdut procese la CEDO si e buna de plata milioane de euro, din cauza splendizilor nostri judecatori care aplica aceeasi lege diferit in doua cazuri distincte.

Cand isi baga Dracu' coada

Poate cea mai mare buba a justitiei noastre este insa de natura... politica. Parlamentul si Guvernul furnizeaza legi strambe, pe care magistratii trebuie sa le aplice in ciuda bunului simt.

Magistratura e vazuta ca un fel de instrument al guvernarii si din aceasta postura este folosita dupa bunul plac de vremelnicii Puterii.

Iar atunci cand magistratii au refulari de independenta, li se serveste repede o comanda politica, pe linie ierarhica, de la sefii pusi in functii pe criterii de pa