Orice s-ar spune de rau sau de bine despre invatamant, pentru guvern tot de-aici rasare luminita de la capatul tunelului si speranta ca ne putem adaposti de criza.
Guvernul crede ca salvarea ne vine de la educatie. Aici se va aplica cu strictete programul anticriza constand in reducerea bugetului si schemei de personal. Organigrama va fi redusa cu cinci la suta si cu vreo 60 de mii de suplinitori. Pentru un sistem si-asa subdezvoltat, reducerea bugetului inseamna incalcarea legii care prevede alocarea a 6 la suta din produsul intern brut pentru educatie.
Recent, Uniunea Europeana a facut o evaluare a invatamantului, la care am ramas corigenti. Rezulta din raport ca Romania este printre cele mai needucate tari din spatiul unional. Numarul de cazuri de abandon scolar a crescut, dupa cum a scazut si numarul profesorilor. Ambele fenomene sunt produsul direct al saraciei care sufoca mai ales invatamantul rural, unde functioneaza cei mai multi suplinitori, deveniti acum balast bugetar si victime colaterale ale crizei.
Acelasi raport european constata alt fenomen, cumva complementar celor de mai sus, nu numai numarul elevilor si al profesorilor e in cadere, ci si calitatea educatiei. S-a constatat, odata evaluate testarile nationale, ca elevii sunt mai slabi decat acum cativa ani. La fel si profesorii. Nu exista nici o universitate romaneasca in top 500. Saracirea din educatie ne costa scump. Profesorii cat de cat competenti prefera sa mearga la munci necalificate si descalificante in strainatate. La fel si absolventii. Desi numarul studentilor este in crestere, nu se ingramadeste nimeni sa le ofere de lucru. Poate si pentru ca educatia respecta legile fizicii si nu poate inventa ceva acolo unde nu este nimic. In ciuda promisiunilor ca li se vor scadea impozitele daca angajeaza absolventi, patronii isi trimit vanatorii de capete pe pasunile firmelor co
