INVENŢIILE DIN GRĂDINĂ. După sute de experimente, cercetătorii români au reuşit să obţină soiuri de fructe şi legume care ies din tiparele formelor obişnuite.
Invenţiile în alimentaţie cu rezultate, dacă nu bizare, cel puţin năstruşnice şi-au făcut apariţia şi în urma muncii de cercetare a specialiştilor români. Zeci de ani petrecuţi prin laboratoare, apoi în câmp, la cules roadele hibride, i-au făcut să-şi treacă printre „invenţii” fructe fără seminţe, tulpine fără ţepi, dar şi mai multe vitamine sau proteine în conţi - nutul legumelor.
Dacă japonezii au reuşit să crească pepeni pătraţi pentru a eficientiza spaţiul din frigider, iar olandezii şi norvegienii au obţinut roşiile negre, doar pentru culoarea ciudată pe care o dau în farfurie, şi românii s-au întrecut să „inventeze” legume şi fructe bizare ca formă, dar îmbunătăţite ca gust şi producţie la hectar.
Munca unor cercetători din România a dus la crearea unor soiuri care ies din tiparele formelor obişnuite, sunt mai bune decât „originalul”, iar culoarea îţi fură ochii. Piersicile plate, pepenii fără sâmburi, murul fără spini sau fasolita sunt produsele noi pe care cercetătorii le-au brevetat în laboratoare, în încercarea de a obţine noutatea care să atragă consumatorul.
Cu gust de miere şi smochine
Nu mai puţin de 30 de ani i-au trebuit doctorului inginer Liana-Melania Dumitru, de la Staţiunea de Cercetare şi Producţie Pomicolă Constanţa, pentru a obţine un soi de piersic cu fructe plate.
Cele trei decenii de cercetări, în care a făcut experimente, piersica „Monica” a devenit plată, cu o aromă „de miere şi smochine”, aşa cum spune Liana. Nu a lucrat numai la aspect şi gust, ci şi la cantitatea de fructe a unui pom roditor: 31 de kilograme la recoltă.
„Turtiţele Dobrogei”, aşa cum sunt alintate de Liana Dumitru, se coc