Corectitudinea cu care este aplicat regulamentul concursului de proiecte care se desfăşoară anual la Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC) este contestat din nou, de data aceasta de regizorul Corneliu Gheorghiţă. Acesta acuză comisia care i-a notat scenariul depus în sesiunea noiembrie-decembrie 2008 că a acţionat "la nivel de gaşcă", pe principiul "cine nu e cu noi e împotriva noastră".

Corneliu Gheorghiţă mărturiseşte că a fost nevoit să plece din România la începutul anilor '90 pentru că a vrut să facă film, iar sistemul cinematografic din ţară nu-i oferea la acel moment nici o şansă. Într-un final s-a stabilit în Franţa, unde susţine cursuri de cinematografie la ESAV (École Supérieure d'Audiovisuel), în cadrul Universităţii publice Le Mirail din Toulouse. Printre producţiile aflate în palmaresul lui Corneliu Gheorghiţă se numără mai multe filme documentare care prezintă tradiţii şi obiceiuri româneşti ("Mascarade" şi "Fanfaron, Fanfaron"), realizate cu subvenţii europene şi franceze, un scenariu intitulat "Sulina Far Estul Europei", care vorbeşte despre Sulina, primul oraş european, subiect propus la momentul intrării României în UE, proiect care nu a fost pe placul CNC-ului român, dar a fost susţinut pentru finanţare de CNC Franţa şi Programul European Media. De asemenea, s-a prezentat la concursul CNC din România cu proiectul "Europolis" despre ritualul morţii la români, fiind refuzat de două ori. "Abia în 2005, după contestaţii şi proteste din partea mea, a fost aprobat, în sfârşit, scenariul filmului «Europolis», ultimul pe listă, şi asta după ce fusese refuzat cu un an înainte cu note de 4 şi 5", declară regizorul.

DE LA 7 LA 3

În ciuda faptului că scenariile sale nu au fost considerate suficient de bune pentru a primi bani din partea CNC România, Corneliu Gheorghiţă a continuat să se prezinte la concursuri şi cu alte p