După ce au sărbătorit Învierea Domnului, sătenii din Ţara Făgăraşului se gândesc deja la muncile agricole de primăvară.Astfel, în a doua zi de Paşti, cum e tot o zi de sărbătoare, s-au gândit că e momentul potrivit să-şi sărbătorească pământul. Dacă alte obiceiuri s-au pierdut în timp, Plugarul este încă păstrat cu sfinţenie în multe sate din zonă şi va fi dus mai departe de generaţiile viitoare, pentru că atâta timp cât oamenii vor munci la câmp, Plugarul va rămâne sărbătoarea lor.

Plugarul a început la Vad

Primii săteni din Ţara Făgăraşului care au organizat acest eveniment au fost sătenii din Vad. Demult, atât de demult încât oamenii nu-şi mai amintesc cu exactitate data. Cu toate acestea, puţine s-au schimbat, poate doar uneltele agricole sunt mai moderne acum. Oamenii de aici au rămas la fel de harnici, aşa că plugarul e ales dintre cei mai gospodari tineri ai satului. El este primul care iese la arat. „Pe vremuri, Plugarul era primul om care ieşea cu boii la arat. Acesta era ales să fie Plugarul satului. La fel e şi acum. Şi eu am fost Plugar în 1950. Cât despre ritual, nu s-a schimbat nimic, tot la fel se proceda şi pe vremea mea “ ne-a spus Gheorghe Rotaru din satul Vad.

Ritualul goneşte seceta

Astfel, după ce şi-au ales plugarul, în a doua zi de Paşti e momentul să fie sărbătorit. La început, cetaşii se adună în casa plugarului şi îl caută.

După ce plugarul a fost găsit, tinerii îmbrăcaţi de sărbătoare încing o horă.

Plugarul e împodobit cu holde şi stropit cu apă pentru ca ploile să nu ocolească localitatea, iar anul să fie unul bogat în recolte.

Plugarul e urcat pe grapă şi purtat pe umeri de feciorii satului. Se îndreaptă cu tot alaiul spre râul ce trece prin sat. La râu, plugarul este coborât, iar holdele sunt aruncate în apă. Acest ritual va aduce ploaie, seceta va ocoli satul, iar la toamnă recolta va