Pe vremuri luptele se dadeau pe viata si pe moarte, acolo nu se putea falsifica lupta, ne-am civilizat si odata cu asta s-a renuntat la lupta pana la moarte, onoarea ar trebui sa domine sportul actual, spiritul olimpic, scrie Dan Selaru pe blogul sau.
Cat spirit olimpic exista in fotbalul romanesc? E retorica intrebarea, nu astept raspuns. Bucuria suporterilor e bazata pe o ruina morala. Ar trebui ca toti iubitorii fotbalului sa boicoteze partidele. Sa se desfasoare tot campionatul lor, nu e al Romaniei, e al lor, fara spectatori, atat pe stadion cat si la televizor.
Cum e sa fii un jucator tanar, onest, sa-ti dai sufletul pe teren si sa pierzi dintr-o "eroare" de arbitraj. O data, de doua ori. Care mai e increderea ta in tine, in echipa? Nu se transforma tot efortul tau intr-un joc al intamplarii? Si atunci de ce sa-ti dai sufletul? Poate ca urmatoarea "greseala" de arbitraj o sa te favorizeze.
Dar cum e sa ai un IMM si sa vezi ca esti taxat doar pentru ca existi? Ca tu aduci la inceput bani de acasa pe care-i ia, pentru ca nu e in stare sa-si faca treaba, Statul. Cum e? De ce s-o mai faci? Nu, mai bine, ai si tu registre duble? Cum sa rezisti economic cand concurenta ta are afaceri oneroase cu Statul. Sau faci la fel sau mori.
Sau cum e sa vezi ca Politia lasa un civil sa calce in picioare un alt civil pe care-l avea in custodie? Care mai e increderea ta in Politie? Sau cand, aceeasi Politie merge la sediu intr-o masina condusa de potentialul infractor. Pe benzina acestuia din urma. Asa face Statul economie? Sau cade lata din cauza alcoolului prin discoteci in misiune fiind?
De ce sa inveti daca poti sa cumperi o diploma? Cum sa nu dai spaga daca altfel mori in spital?
Cum sa ai incredere in Justitie cand in cazuri similare se dau decizii diferite? Sau in aceeasi cauza, fara probe diferite, se dau de
