Sorin Ioniţă: "Săptămâna trecută vorbeam aici de promovarea turismului în România şi recurentul – dar irelevantul – efort de a inventa un “brand de ţară”, soluţia-minune preferată de toţi oficialii care nu prea ştiu ce e de făcut, sau de firmele de PR care speră să ia contractul."

Ca să promovezi turismul la noi trebuie început cu trei lucruri simple şi clare, care fac parte din funcţiile de bază ale statului, înainte să comanzi clipuri TV şi albume cu poze- ONT. Anume, trebuie rezolvată infrastructura de transport, ca turistul să poată ajunge în ţară şi la obiective; trebuie salvat patrimoniul istoric, în special cel construit, şi aplicate strict regulile de mediu, urbanism şi protecţia peisajului; şi trebuie ca statul să-şi ia în serios funcţia de autorizare a hotelurilor şi pensiunilor, oprind inflaţia actuală de stele şi margarete, pe care nimic din calitatea ridicolă a serviciilor nu o justifică.

Din cele trei priorităţi, ultima ar avea poate de-a face cu un Minister al Turismului, dar poate fi îndeplinită şi de o agenţie mai mică, cu funcţie exclusivă de clasificare a unităţilor de cazare. Restul funcţionarilor pot trece lejer în sectorul privat, astfel încât să-şi valorifice direct expertiza, cu importante economii la bugetul de stat. Primele două priorităţi, esenţiale, sunt sarcini complexe pe care trebuie să şi le asume guvernarea în ansamblu, cu un plan de acţiuni şi monitorizare cu indicatori. Protecţia zonelor naturale sau construite cu caracter specific trebuie de fapt pusă ca urgenţă zero, pentru că nimeni nu va veni să viziteze oraşe ale căror centre istorice s-au umplut de turnuleţe ieftine de sticlă, nici munţi erodaţi cu păduri defrişate, nici Delta Dunării în care un deputat de meserie arhitect şi-a construit un palat ţigănesc cu baluştri pe malul canalului Sulina.

Pomeneam săptămâna trecută în această rubrică