Ar fi trebuit să fie o săptămână luminată, căci a început cu lumina Învierii, dar, pentru cei care s-au lăsat ispitiţi de spectacolul politic, s-a înfăţişat ca încă un interval de timp tulburat de distrugătoare patimi şi metehne omeneşti, mai vechi şi mai noi.

Nici nu putea fi altfel, de vreme ce aproape toată săptămâna a fost vorba de justiţie – importantă redută a intereselor de castă şi politico-economice, în care s-a concentrat esenţa racilelor sistemului politic şi administrativ postdecembrist. O redută pe care preşedintele Băsescu o ameninţ㠖 poate fără să vrea – cu eforturile sale de a scoate România de sub monitorizarea UE la capitolul justiţie şi anticorupţie.

S-o fi gândind şeful statului la campania sa prezidenţială, pentru care are nevoie de un succes, dar sigur se gândeşte şi la faptul că un raport negativ în iunie ar duce la blocarea unor fonduri europene pentru România, acesta fiind singurul mijloc de presiune la îndemâna instituţiilor europene, exasperate de reticenţa breslei magistraţilor şi a clasei politice româneşti faţă de cerinţele statului de drept. De altfel, într-o rezoluţie a Parlamentului European de săptămâna trecută, se exprimă chiar sprijin pentru iniţiativa Comisiei Europene de a suspenda fondurile pentru România şi Bulgaria din cauza lipsei de încredere în mecanismele de gestionare a acestor fonduri şi în mecanismul de verificare şi cooperare al CE cu privire la reforma justiţiei şi lupta anticorupţie din cele două ţări.

Încercând aşadar să ofere măcar o singură realizare concretă Comisiei Europene, preşedintele a încercat încă de la începutul anului să accelereze procesul de adoptare a codurilor civil şi penal şi a codurilor de procedură aferente. Dacă disputa politică din interiorul coaliţiei a fost tranşată, miercuri, prin decizia de a adopta codurile civil şi respectiv penal la 15 mai şi a codurilor de procedur