Contracararea efectelor crizei financiare internaţionale şi ale recesiunii economice impune acum, mai mult ca oricând, folosirea integrală a fondurilor europene alocate României. Aceste fonduri contribuie direct la stimularea cererii prin cofinanţarea investiţiilor şi la susţinerea dezvoltării agriculturii. Acţiunile întreprinse recent, în acest sens, sunt semnificative şi multe altele urmează.
32,2 miliarde de euro pentru perioada 20072013
Revenirea cât mai rapidă la creşterea economică şi realizarea de noi locuri de muncă depinde de sprijinul financiar masiv alocat ţării noastre de către UE. Se ştie că 19,7 miliarde de euro sunt destinaţi creşterii competitivităţii firmelor şi economiei româneşti, dezvoltării infrastructurii de transport, îmbunătăţirii mediului, dezvoltării regionale şi a resurselor umane, iar 12,5 miliarde de euro pentru agricultură şi dezvoltare rurală.
Cine e de vină?
O profundă dezorientare a guvernării anterioare a dus la absorbţia a numai 176 de milioane de euro, adică 6%, din cele 3,1 miliarde de euro fonduri structurale alocate României în anii 20072008. Ghidurile stufoase, criteriile subiective de evaluare şi excesul de zel al funcţionarilor din organismele intermediare şi autorităţile de management sau al celor responsabili au dus la blocaje şi tergiversări inutile în evaluarea dosarelor şi derularea proiectelor. De pildă, semnarea, datarea şi ştampilarea fiecărei pagini la depunerea dosarelor cu sute de file este o invenţie pur românească. Interpretările procedurilor interne sunt diferite de la un judeţ la altul sau de la o regiune la alta. De multe ori, procedurile interne ale APDRP-urilor nu corespund cu ghidul solicitantului, ceea ce duce la respingerea dosarului. Nu pe fond, ci pe formă. Nu de puţine ori, chiar avizele comisiilor naţionale şi autorizaţiile de construcţie sunt discreţionare.
În condiţii
