Cu cateva zile in urma, prestigioasa si influenta organizatie de la Bruxelles Centre for European Policy Studies (CEPS) a dat publicitatii un raport care trebuie sa fie un dus rece pentru noi. Pe 90 de pagini, CEPS face o evaluare a modului cum au functionat dupa aderare reformele promise de Romania si Bulgaria in domeniul Justitiei. Concluziile pentru Romania sunt dure: "Magistratii sunt intimidati si exista o mare volatilitate legislativa. (…) Dupa aderarea la UE, guvernele Romaniei nu au vazut mecanismul de verificare si monitorizare ca o masura de imbunatatire a sistemului judiciar, ci ca pe un scop in sine, avand ca principala preocupare ridicarea monitorizarii dupa cei trei ani preconizati initial. Autoritatile romanesti au devenit foarte pricepute in a mima progresul in zonele pe care le considera importante pentru UE, cu consecinta ca schimbarile sunt introduse nu pentru beneficiile aduse Romaniei, ci, mai degraba, pentru a face buna impresie la Bruxelles".

Iar recomandarea CEPS este ca mecanismul de monitorizare nu ar trebui ridicat dupa scurgerea celor trei ani, iar formularea criteriilor de performanta ar trebui sa fie mai precisa, pentru ca Guvernul de la Bucuresti sa nu mai poata jongla cu termenii. Mai mult, CEPS preia ideea care circula la Bruxelles privind suspendarea fondurilor europene ca sanctiune atasata monitorizarii si recomanda o strategie a conditionarilor de parcurs, adica sa avem acces la fonduri pe masura ce dovedim progrese concrete. CEPS nu reprezinta o voce oficiala la Bruxelles, dar aceste concluzii exprima opinia dominanta acolo. De altfel, presa scrie despre un memorandum al Comisiei Europene prin care ajutorul de stabilizare acordat de UE Romaniei in tandem cu FMI ar fi si el conditionat de progresele in cadrul mecanismului de verificare pe Justitie. Tendinta e limpede: Comisia poate lega orice transfer de fonduri c