Destinul lui Gregor Samsa e tragic de două ori: este abandonat de familie şi devine o insectă care nu ştie dacă sub carapacea sa există aripi.Considerată capodopera scriitorului ceh, „Metamorfoza” este a patra dintre cele şapte proze pe care Kafka (1883-1924) s-a îndurat să le publice în timpul scurtei lui vieţi. Iar lectura lui Răzvan Vasilescu este nu mai puţin memorabilă. Să recitim împreună unul dintre cele mai stranii şi mai celebre începuturi de proză din istoria literaturii:„Într-o bună dimineaţă, cînd Gregor Samsa se trezi în patul lui, după o noapte cu vise zbuciumate, se pomeni metamorfozat într-o gînganie înspăimîntătoare.

Zăcea întins pe spatele său tare ca o carapace şi, cînd ridica puţin capul, îşi vedea abdomenul cafeniu boltit în sus şi divizat în segmente rigide, de forma unor arcuri; plapuma abia se mai ţinea să nu alunece cu totul de pe această proeminenţă.

Nenumăratele lui picioare, jalnic de subţiri în comparaţie cu dimensiunile sale de altădată, îi tremurau, neajutorate, înaintea ochilor. «Ce s-a întîmplat cu mine?» îi trecu prin gînd.

Nu era vis. În jur se afla camera lui liniştită – o adevărată cameră omenească, deşi cam strîmtă – cuprinsă între cei patru pereţi pe care-i cunoştea atît de bine. Deasupra mesei, pe care se vedea împrăştiată o colecţie de mostre de stofe – căci Samsa era voiajor comercial – sta atîrnată fotografia tăiată deunăzi dintr-o revistă ilustrată şi pusă într-o ramă frumoasă, aurită.

Reprezenta o femeie cu căciuliţă în cap şi cu un boa de blană la gît; femeia şedea drept şi întindea spre privitor un manşon mare de blană, în care îi dispărea întregul braţ, pînă la cot...”

Omul ca insectă captivă

Scriitor evreu ceh de limbă germană, doctor în Drept angajat la asigurări, chinuit de un tată despotic, vegetarian, bolnav de nervi şi bîntuit de