"Administratia e compusa din doua mari armate. Una sta la putere si se hraneste; alta asteapta flamanzind in opozitie. Cand cei hraniti au devenit impotenti prin nutrire excesiva, iar cei flamanzi au ajuns la completa famina, incep tulburarile de strada… Plebea, clientii, cu studentii universitari, cer numaidecat rasturnarea guvernului. Factiunea la putere, supranutrita, este incapabila a mai tine piept curentului popular, adica factiunii rasbite de foame…"

Nu, nu este un comentariu la recentele decizii de schimbare a principalilor directori "deconcentrati" din vami, fisc, inspectorate scolare… Este un fragment din "1907, din primavara pana in toamna" de I.L. Caragiale. Cine nu are proaspat in minte acest eseu genial asupra Romaniei eterne (in care nu va gasi o situatie identica cu prezentul, dar multe-multe sugestii in legatura cu el) sa faca bine a-l reciti.

De ani de zile auzim ca functionarii publici trebuie sa devina apolitici si independenti: prefectii au fost obligati sa demisioneze din partide. Pentru a asigura continuitatea administratiei, nici o masura de depolitizare nu parea suficienta. si, iata, este de ajuns sa se schimbe patronul din Piata Victoriei si mii de oameni vor fi catapultati din posturile lor, lasand locul cald altora, nerabdatori ca niste cai de cursa.

Consecinta? Ne-o comunica acelasi I.L. Caragiale: "De la o administratie astfel recrutata si constituita pe termene provizorii, se intelege ca numai seriozitate si scrupuluri nu se pot pretinde. Toti oamenii de afaceri, incepand de la arendasul care plateste milioane arenda si sfarsind cu micul precupet care invarteste in mizerele-i daraveri abia cativa lei, sunt ranIonnés «jefuiti», in proportie, de catre acesti baroni feudali mari si mici, cari se numesc agentii administratiei Statului roman…

Rar, din cand in cand, ca pentru parada de lux, se arunca un