Liviu Pangraţiu, unul dintre membrii plutonului de execuţie care a asasinat trei luptători anticomunişti, pe dealurile din judeţul Bistriţa-Năsăud, îşi spune partea lui de poveste. Sursa: Mihai Şoica

Doar doi oameni au supravie ţuit teribilei întâmplări din 24 iunie 1949, când un pluton al Securităţii a executat trei luptători antico munişti lângă Rebra, judeţul Bistriţa-Năsăud. Unul dintre ei este Liviu Pangraţiu. Are 90 de ani. Stă într-un apartament de patru camere din Mănăştur, cartierul-dor mitor al Clujului. Are o pensie de 1.600 de lei, plus remuneraţia de 200 de lei primită pentru că a fost pe front. Este membru al Uniunii Veteranilor de Război Cluj.

În Est n-a ajuns să lupte pentru că a făcut şcoala militară în Germania, la Halle an der Saal, până în august 1944. După câteva zile, România a întors armele, şi el a fost trimis pe front. A ajuns până la Bratislava.

După abdicarea Regelui Mihai, a intrat în trupele de Secu ritate. În 1952, a fost trecut în rezervă. Motivul, zice el: fusese membru al Parti dului Social Democrat. În plus, susţine el, avea un frate închis pentru „delicte politice”, în Făgăraş. A lu crat apoi ca şofer şi a ajuns şef de staţie de pom pare, la Direcţia de Ape Someş-Criş, de unde s-a pensionat în 1980.

Era sublocotenent de Securitate în anul 1949

În anul execuţiei de la Rebra, Liviu Pangraţiu era sublocontenent la raionul de Securitate din Bisitriţa. Cercetătorii Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului din România (IICCR) sus ţin că, potrivit documentelor CNSAS, el a condus plutonul de execuţie.

Acum, după 60 de ani, bătrânul recunoaşte că a fost de faţă, dar neagă categoric că el le-ar fi luat viaţa celor trei luptători anticomunişti. Doar mâinile care îi tremură şi degetele pe care şi le fră mântă trădează emoţia puternică. După câteva răspunsur